Mineral.html



• Vezi şi:Substanţe minerale

Feldspat

Mineralele sunt substanţe naturale solide, mai rar fluide, alcătuite din unul sau mai multe elemente chimice, care intră în componenţa rocilor şi minereurilor. După conţinutul lor ele se pot împărţi în minerale metalifere şi respectiv nemetalifere (sare, gips,azbest, mică, feldspat), iar cele metalifere se pot împărţi la rândul lor în feroase şi neferoase.
Mineralele sunt de regulă substanţe neomogene din punct de vedere chimic, fiind frecvent substanţe solide cristalizate în sisteme diferite de cristalizare, de aceasta ocupându-se ramura mineralogiei, cristalografia.
Exemple de minerale: cuarţul (SiO2), pirita (FeS2), galena (PbS), blenda (ZnS), calcopirita (CuFeS2), calcitul (CaCO3), gipsul (CaSO4*2 H2O), sau fără a mai aminti formula chimică, sunt: stibina, rodocrozitul, baritina (baros=greu), grafitul (forma amorfă a diamantului), şi diamantul.
Determinarea unui mineral se face prin cunoaşterii proprietăţilor lui fizice: - culoare -luciu - spărtura (proaspătă neoxidată) - duritatea - clivajul (modul de spargere), greutatea specifică, proprietăţi magnetice şi radioactive etc.
Duritatea mineralelor este o proprietate importantă, aceasta determinând forma de exploatare a zăcământului).
Mineralogul austriac Carl Friedrich Christian Mohs a stabilit o scară a durităţii mineralelor după cum urmează: 1.talc, 2.gips, 3.calcit, 4.fluorina, 5.apatit, 6.ortoza, 7.cuarţ, 8.topaz, 9.corindon 10.diamant.

modifică Sistematica mineralelor

Pentru detalii, vezi articolul  Clasificarea mineralelorvezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

În sistematica modernă mineralele au fost reclasificate, luându-se în considerare: Formula chimică, Sistem de cristalizare, Clasă, Culoare, Urmă, Duritate, Densitate, Luciu, Transparenţă, Spărtură, Clivaj, Habitus, Suprafaţa cristalului, Cristale gemene, Punct de topire, Efect piezoelectric, Proprieţăţi optice, Refracţia, Refracţie dublă, Pleochroismus Deviaţie optică, Unghi de dispersie Reactivitate chimică, Radioactivitate, Magnetism

1. Elemente native, sunt elemente chimice care se găsesc în natură în forme pure necombinate; se cunosc 23 asemenea elemente (18 metale şi 5 nemetale), formele lor modificate şi unele aliaje. Exemple: cupru, argint, aur, fier, sulf, grafit, diamant, hapkeit (Fe₂S), moissanit (SiC), schreibersit ((Fe,Ni)₃P)
2. Sulfiţi şi săruri de sulf, sunt combinaţii dintre sulf şi seleniu, telur, arsen, antimoniu şi bismut. În această categorie intră cca. 600 de minerale. Exemple: galenă (PbS), pirită (FeS₂), blendă (ZnS), cinabru (HgS)

Agat

1. Halogenaţi cca. 140 de halogenide constau dintr-o legătură a halogenilor (fluor, clor, brom, iod) cu cationii de sodiu, potasiu şi calciu, exemple: fluorină (Ca Fe₂) halit (sare gemă, NaCl), clorură de amoniu, silvină.
2. Oxizi şi hidroxizi s-au format printr-o legătură a unui metal sau nemetal cu oxigenul sau cu o grupare hidroxilică (-OH). Astfel au luat naştere cca. 400 de oxizi respectiv hidroxizi, exemple: spinel (MgAl₂O₄), hematit (Fe₂O₃), magnetit (Fe₃O₄), corindon (Al₂O₃), pehblendă (UO₂), goethit (FeO(OH)).
3. Carbonaţi ,nitraţi, boraţi: în această categorie intră sărurile acidului carbonic, boric şi azotic. Exemple: aragonit, azurit, dolomit (CaMg(CO₃)₂), calcit (CaCO₃), malachit (Cu₂CO₃(OH)₂), borax (Na₂B₄O₅(OH)₄ · 8 H₂O), sassolit (H₃BO₃)
4. Sulfaţi, selenaţi, teluraţi, cromaţi, molibdenaţi, wolframaţi: aici intră săruri ale acidului sulfuric, cromic, molibdenic şi wolframic. Această grupă cuprinde cca. 700 de minerale. Exemple: anhidrit(CaSO₄), gips (CaSO₄ · H₂O), apatit (Ca₅(PO₄)₃(F,Cl,OH)), turcoaz (CuAl₆(PO₄)₄(OH)₈ · 5H₂O), carnotit (K₂(UO₂)₂(VO₄)₂ · 3H₂·), legrandit (Zn₂(AsO₄)(OH)·H₂O), wulfenit (PbMoO₄), wolframit ((Fe,Mn)WO₄)
5. Fosfaţi, arsenaţi, vanadaţi: aici intră săruri ale acizilor cu formula generală H₃XO₄ unde X poate fi înlocuit cu elementele fosfor, vanadiu, arsen. Exemple: adamin, berlinit, descloizit, fluorapatit, mottramit, piromorfit.
6. Silicaţi (şi germanaţi) : această grupă de minerale este cea mai numeroasă, gruparea tetraedrică [ SiO₄₄ stând la baza structurii mineralelor. Exemple: almandin (Fe₃Al₂(Si₃O₁₂)), zircon (ZrSiO₄), andaluzit (Al₂SiO₅), topaz (Al₂SiO₄(OH,F)₂), beril(Be₃Al₂Si₆O₁₈), cordierit (Mg₂Al₄Si₅O₁₈), epidot (Ca₂(Al,Fe^III,Mg)₃(SiO₄)₃OH), zoisit (Ca₂Al₃(SiO₄)₃(OH))
7. Minerale organice: această categorie de minerale cuprinde sărurile acizilor organici alifatici şi aromatici cu carbon, (C_nH_m) şi azot, (de forma amidelor R-X(=O)_n-NR'₂ sau acizilor heterociclici) şi răşini. Exemple: : abelsonit, melit, evenkit. Chihlimbarul nu este considerat mineral de către IMA (International Mineralogical Association).

modifică Principalele minerale industriale

modifică Formarea zăcămintelor minerale

• Toate rocile sunt compuse din minerale. Căldura şi presiunea generate de procesele geologice, ca vulcanismul şi metamorfismul, pot creşte concentraţia mineralelor în zăcăminte importante.
• Unele zăcăminte se formează la suprafaţă prin evapoarea apelor mineralizate.
• Mineralele dizolvate în apa marină cristealizeză în apropieraea răsuflătorilor vulcanuce de pe fundul oceanelor.

modifică Sticla

Ingredientul principal din sticlă este silicea provenită din nisipul cuarţos. Silicea se incălzeşte până se topeşte, la circa 1100°C, modelată, apoi răcită rapid. Alte ingrediente importante sunt calcarul şi soda. Se adaugă borax pentru a-i mări rezistenţa la caldură. Oxidul de plumb îi măreşte strălucirea şi calitatea la şlefuire. Sticla laminată se produce prin introducerea unui strat de palstic între 2 straturi de sticlă. Astfel, sticla nu sare în bucăţele când e spartă.

modifică Oxigenul

Oxigenul este cel mai răspândit element din scoarţa Pământului. 46.6% din greutatea scoarţei este oxigen. apare in oxizi şi în combinaţii cu alte elemente. Urmatorul pe listă e siliciul - 27.7% din scoarţa planetei.

modifică Fosfor

Sursa principală de fosfor, folosit în îngrăşăminte, este apatitul care se găseşte în unele roci sedimentare şi în acumulările de guano - fecale de lilieci şi păsări.

modifică Scala Mohs de duritate

Duritatea unui mineral este măsura rezistenţei sale la zgâriere. Se stabileşte zgâriind un mineral cu o serie de alte minerale a caror duritate este deja cunoscută. Scara Mohs oferă o măsură de comparaţie de la 1 (moale) la 10 (dur). Până la 9 este liniară, dar diamantul (10) este de circa 10 ori mai dur decât corindonul.

1 Talc

2 Ghips

3 Calcit

4 Flourină

5 Apatit

6 Ortoză

7 Cuarţ

8 Topaz

9 Corindon

10 Diamant

modifică Sarea

Proprietăţile sale de conservare şi importanţă în dietă au făcut din sare un produs valoros din cele mai vechi timpuri. Era inclusă în sacrificiile aduse zeilor de romani şi greci. Soldaţii romani primeau ca plată o cantitate de sare (salarium - de unde provine cuvântul salariu). O altă explicaţie este următoarea: se pare că în Roma antică, accesul la sare era privilegiul claselor superioare,şi doar ofiţerii primeau un supliment de bani la soldă; suplimentul se numea salarium şi era oferit ofiţerilor pentru ca aceştia să-şi poată achiziţiona sare; apoi, pe măsură ce s-au exploatat noi zăcăminte de sare aceasta a devenit mai larg accesibilă. Sarea era transportată de-a lungul Viei Salaria (Drumul sării). Droburile de sare erau folosite ca plată în Etiopia şi Tibet. Sarea naturală apare sub formă de halit sau sare gemă în anumite roci sedimentare sau se poate obţine din evaporarea apei marine.

modifică Minerale care intră în alcătuirea rocilor

Rocile de obicei nu sunt alcătuite în cea mai mare parte din minerale, mineralele frecvente întâlnite în roci sunt 90 % din categoria silicaţilor ca olivină, piroxen, amfibol, feldspat sau cuarţ acestea fiind întâlnite în roci magmatice, roci metamorfice şi roci sedimentare.
Alte minerale care mai pot fi întâlnite în roci sunt cele din grupa carbonaţilor şi oxizilor în rocile calcaroase.

modifică Vezi şi

• Listă de minerale
• Listă de roci
• Listă de geologi renumiţi
• Geologie
• Minerit
• Georgius Agricola
• Straturile pământului

modifică Legături externe

Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de categoria Minerale

Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Minerale (lista alfabetică)

Caută Mineral în Wikţionar, dicţionarul liber.

La Wikicitat găsiţi citate legate de Mineral.

• Pagină informativă despre minerale şi meteoriţi
• Definiţie a termenului mineral
• Definirea mineralelor conform International Mineralogical Association (IMA)
• Deutscher Mineralienatlas
• Das Projekt Riesenkristalle
• Herkunft von Mineraliennamen
• Aufbau einer Mineraliensammlung
• Mineralienlexikon
• Mineralogie: Mineraleigenschaften
• Umfangreiche Seite mit Montanlexikon, Software etc.
• MinMax Mineralien-Information-System
• mindat.org - The Mineral Database
• John Betts Fine Minerals (englisch) - Mineraliengalerie
• Sursa=http://de.wikipedia.org/ro/Mineral

Pentru detalii, vezi articolul  [[{{{1}}}]]vezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].